1000-de-chipuri

prin nu stiu ce minune mi-am adus aminte ca am blog si ca sunt smechera din cauza asta. Si pe cand ma gandeam eu ce cool e sa ai asa ceva....raportandu-ma la alte bloguri minunate ale acestei lumi pline de creativitate si umor am constientizat ca aicea' la mine e haos.
Dar mi-am zis:"Nu e panica!", asa ca uite-ma in fata faptului implinit: il voi structura frumos.Nu va mai fi unul megatare,va fi tot de rahat,dar macar va fi un rahat structurat.
Va fi un blog in care voi scrie lucruri de care trebuie sa imi aduc aminte peste ani;asta in caz ca fac vre'eun Alzheimer si nu mai sunt in stare sa povestesc nepotilor ce viata palpitanta am avut.Imi tatuez link-ul ,ca's data dracu si fac zob problema.

Si ca sa incep un sfarsit ,voi povesti ultimul lucru minunat din viata mea:
-Micul meu Inspiron Mini,Dell....e un "bijoux" printre leptoape...o fitza printre fitze.De ce il am? pt ca a fost moca,de la sor'mea si pt ca l-am primit ,nu l-am daruit.De'aia. Are un kg si'o leaca,numai bun de plimbat Bucuresti-Cta si retur. De cand il am cred ca mi-au mai crescut un pic dioptriile, la cum ma chiorasc in ecranul asta cu 65%% mai mare decat cel pe care il am la ipod.
Hm,tastatura? Tastatura e oarecum ok,un pic mai mica decat una normala,insa degetele mele cat carnatii simt mult diferenta...
In rest,nimic.Sa cresc mare si sa ma tina o viata!