1000-de-chipuri

Ploua.Nu stiu la ce se gandesc altii cand se intampla asta,insa pe mine ma trec caldurile daca nu se opreste in 10 minute.
Oriunde as fi, paranoia mea lucreaza si ma simt obligata sa verific daca nu cumva ma inund.
In copilarie ne inundam des.Locuiam unde locuiesc si azi,intr-un bloc de ceferisti contruit prin 89.Un bloc turn de 8 etaje,probabil singurul din Constanta-fara lift. Ne-am mutat aici de cand l-au dat in folosinta si probabil aici vom locui pana la adanci batranete-vorba poetului.
Imi aduc aminte ca nu trecea o saptamana plina fara sa curga apa pe scara blocului de la vreun vecin,daca nu chiar de la mine,care stateam la 1 si,ori ca ma inundam de la vecini,ori ca era de la mine,tot dracu' ala,ca apa ajungea oricum si la noi in casa.Desi era un dezastru cand se spargea cate o conducta,mie mi se parea distractiv. Vecina de la 2,tanti Vamvu care avea 6 copii si un fund cat casa liftului ne sarea tot timpul in ajutor.Strangeam impreuna apa cu farasul,"mergea mai repede"-zicea ea.
Oricum,exista omenie,sau nu stiu cum se chema.Era ceva,ca o chimie intre vecini,ceva ce acum nu mai simt.Bine,probabil nu ma mai inund ca pe vremuri.
Cand ploua torential vedeai cum incepe sa tasneasca apa din peretele de pe hol. Prima data cand s-a intamplat asta aveam mai putin de 5 ani.Eram vrajita de ciudatenie si stateam ca fraiera cu picioarele in balta pana venea maica'mea de la munca.
Desi am shimbat conducta aia de 1000 de ori,parca-i fermecata;nu mare mi-ar fi mirarea sa vad si acum tasnind un firicel de apa din peretele ala nenorocit.