1000-de-chipuri

nu stiu la altii cum e,da' la mine treaba merge asa: cand am mai mult si mai multe de facut nu fac nimic....frec pupila urmarind statusuri pe net,mai vad o 'imisiune', o mai frec cautandu-mi scuze sa nu ma apuc,fac sondaje si analize...si ia sa vezi la ce comcluzie am ajuns: in acest moment 3/4 din oamenii din lista mea s-au blocat pe urmatorul status: "all I want for christmas is You" . Sa muriti voi?!

Ma simt singura.Sunt trista.Nu am timp.
Nu stiu,sunt genul de om caruia Dumnezeu nu i-a dat prea multe lucruri bune,asa din senin.Nu-mi aduc aminte sa fi primit ceva vreodata fara sa ma zbat ca dracu' ,poate in afara de vreo boala venerica, vreo amenda sau vreun cacat de cioara exact pe umar.
Evident,dovada faptului ca muncesc pentru ceea ce am se oglindeste mai in toate: am deja o haita de fire albe,de la atatea griji cu platit facturi,trait de pe o zi pe alta,facut pe plac unora si altora; cateva riduri si niste pungi sanatoase sub ochi de la plansete ( a se citi urlete) de furie si dezgust cand cineva ma dezamageste; pana si degetul mijlociu pe care multi il folosesc numai ca sa-si arate diametrul organului este tocit de atata scris;unde mai pui ca de luni pana vineri am cerneala pe degete ca toti puradeii de clasa I,care abia acum invata ca stiloul e pentru scris,nu pentru testat abilitatile dobandite la LEGO.
Mai am un rahat de luna pana plec in Franta.Tradus pe romaneste inseamna fix o saptamana dupa vacanta in care trebuie sa-mi dau 4 colocvii,4 examene,sa prezint 3 proiecte,sa mai fac unul si sa dau si cateva partiale.Ce sa fac,asa sunt eu! Ca Harap-Alb...invat cat altii intr-o luna; pt ca exact asta am de facut;-de rezolvat tot ce aveam de facut intr-o luna,intr-o blestemata de saptamana. Trebuie sa imi fac bagajele,numa' ca habar n-am ce tre sa iau pentru 4 luni.E clar ca bluzonul norocos e unul din necesare.Am de trait niste sarbatori in liniste si pace,de mers la rude si de prefacut ca totul e OK. Sa nu uit ca tre sa fac rost de BANI,gen MULTI,ca sa imi achit datoriile si sa imi cumpar un afurisit de bilet de avion.Poate sa cumpar si cateva cadouri celor dragi...si nu in ultimul rand sa vad cum naiba sa ma odihnesc putin.Si ca de obicei,cand am momente din astea de ma cac pe mine,stau si ma intreb. De ce cacat nu poate fi simplu si pentru mine?

Nu prea stiu ce se intampla,insa nu'i a bine cand imi vine asa de des cheful sa scriu.
Sau poate e provocator cand scriu,numai ca m-am trip-at pe amintiri...si se pare ca o sa o tin lant.
Imi aduc aminte de nunta fratelui meu;mi se pare ca aveam vreo 9 ani cand am fost cu Aurora la Tomis sa imi aleg rochita de petrecere. Se pare ca singurul meu defect de pe atunci nu era ca aratam ca un balon mic si negru,ci mai ales ca iubeam pantofii de lac rosu,cu fundita in bot. Nu cred ca iubirea defineste exact ce simteam eu pentru ei;era mai degraba o venerare.Erau singura mea alternativa la papucii aia din os,vi-i mai aduceti aminte? aceia care troncaneau de-ti venea sa-ti bati copii cu furtunul de la Albalux. Pur si simplu pe aia ii iubeam cu adevarat,dar de vreme ce nu se fabricau decat marimi peste 36,eventual 37 nu aveam nici o sansa sa capat vreo pereche prea curand...asa ca m-am refugiat in cei de Dorothy; nu un an sau doi,cred ca toata copilaria. Ii toceam de atata purtat si nu renuntam la ei nici in ruptul capului.Vara,iarna,teatru,plaja,circ...o pereche ma insotea tot timpul.
Cum nu-mi gasisem o rochita rosie pe masura mea,(Cred ca XL nu se fabrica pe copii de 9 ani pe atunci)a trebuit sa ma multumesc cu una roz. Aratam ca Miss Piggy,numa' un pic mai neagra.
Desi vedeam si eu ca nu prea merge rozul bombon de mentosan cu rosu fucsia,tinzand spre tiganesc de pe tropotzeii cei de toate zilele,tot nu amm putut renunta la ei.

Ei bine,se pare ca atunci au inceput obsesiile mele.Si teama de lift-tot atunci,caci am ramas blocata vreo ora,timp in care nu am facut decat sa ma gandesc ce nasol ar fi sa mor si sa nu mi vada nimeni outfit-ul.
Si de-atunci am bluze norocoase,stilouri,amulete si bluzoane.Cel mai recent e din clasa a5a...insa multa lume il vrea carpa de sters pe jos. Sper sa mai reziste macar pana termin facultatea.

De fiecare data cand imi aduc aminte de mine ma raportez la o imagine din copilarie. Nu-mi vine in minte decat acea zi,cu totul lipsita de evenimente importante; eram pe plaja Modern,imbracata in costum de baie mov si bronzata peste limita suportabilitatii pieilor albe. Ma durea in scurgere de mizeriile care azi ma'mbatranesc,ma umplu de riduri si de ganduri necurate. Nu gandeam pe atunci ca voi deveni cine sunt chiar acum,un autocritic mai nociv decat gazul de pe teava de esapamant a lu' Rodica...ca voi ajunge sa gandesc la plural,chiar la pluraluri fara sa imi impun sa fac asta. Nu stiam ca pot sa privesc suferinta si sa-mi ascund trairile.
Eram doar eu, poate prea plina de umor si veselie,care tocmai reusisem sa implinesc 47 de kg in urma unui concurs cu propriile mele vointe, inconjurata de suflete ridicol de inocente-cum probabil era si al meu pe atunci; nu ma preocupa decat sa inot de doua ori pana la farul verde in aceeasi zi, sa ajung inapoi acasa,unde ma astepta mama cu masa,sa fac un dus si sa ies la scara,unde urma sa-mi petrec restul timpului pana la ora12- 1 noaptea cand ma intorceam in casa si ma cufundam in patul meu moale.
Mi-e dor de zilele alea. Mi-e dor sa nu gandesc la nimic...sa nu ma intereseze puterea banilor si a rautatii. Mi-e dor sa nu-mi fie dor de nimeni,sa-i am pe toti cei dragi aproape,sa nu sufar ca mi-a murit pisica....sa ma doara-n cur ca nu am telefon mobil sau masina;sa nu-mi smulg parul fara internet-o zi. Sa-mi bat joc de orele de somn de la pranz si sa ma joc de-a scoala. Sa ma sarut de incercare, sa iau si sa dau papuci din senin, sa nu am scrupule si nici prieteni de care sa-mi pese. Sa nu existe sex ci doar apetit , sa nu-mi trebuiasca iubire ci doar emotie.
Sa nu stiu cum e bine,dar sa intuiesc. Sa nu stiu sa simt,dar sa incerc.Sa le incerc pe toate:)si sa mi se rupa'n paispe ca nu mi-au iesit.

Asta am incercat si eu,insa pare-se ca n-a prea mers.
Ma uitam si eu la un serial.Un amarat de serial;nici macar nu m-am grabit sa-l vad, chiar ma abtineam cateodata,doar de dragul de a vedea o serie intreaga dintr-un foc.
Totul era minunat pana azi,cand am constientizat ca mai sunt 2 episoade...iar urmatoarea serie apare abia peste un an.
Unul singur era....
Daca l-as fi savurat ca tot omu': un episod pe sapt,acum nu ma mai plangeam. Asta e,sa ma-nvat minte,sa nu ma mai uit la seriale.

Am prieteni tristi si deprimati,singuri si cinici.am prieteni mai mici si mai mari, prieteni cu prieteni si cu dusmani; ma am pe mine si imi vorbesc zilnic,ma intretin,as putea spune.
Andra, e dulce cand vrea,mai mult deprimata si ipohondra ,dar cu suflet ce tinde spre infinit;tine exagerat de mult cu sefu' si o admir pt asta.
Mish e prea bun pt multe, e destept si are simtul umorului; e totusi prea timid pentru secolul asta.
Iosana e singura pt ca e salbatica si e constienta de asta;nu vrea se se schimbe pt ca sunt convinsa ca stie ca la un moment dat cineva o sa ii aprecieze cinismul la fel de mult cum i-l apreciez eu.
Korn este aerian,sa mor eu! n-am mai cunoscut om cu capul in nori ca el; si lui ii e frica de viata de aceea se ascunde in spatele oamenilor terni si fara contur.Nu stiu inca ce e in capul lui-probabil nici el nu stie inca.
Alina e cu Marian, e o buna scriitoare si are un simt al umorului care ma scoate din orice depresie; a fost langa mine de fiecare data cand am avut nevoie de ea; e un om pe care te poti baza.
Raluca e o muncitoare;mereu dornica sa se intreaca pe sine,mereu preocupata de lucruri cotidiene;imi place sa ma laud ca am o prietena atat de frumoasa si desteapta.
Alexandra e o boema; are stil din varful degetelor pana in firul de par.cu ea imi exersez neologismele-imi place cum comunicam la alt nivel.
Mai sunt multi si multi...nu as avea timp pe toti....dar am vrut sa imi notez ce simt acum pt ei.
si sunt deschisa pt prietenele mele noi si mai mici.sper sa le cunosc si pe ele la fel de mult cum ii cunosc si pe ceilalti.

Pentru ca mi-e prea lene sa citesc post-ul anterior si sa vad pe unde am ajuns cu povestirea...sper sa se lege treburile:
Asa,in seara respectiva,dupa Sangria si palavre A-ei ii veni ideea ca tocmai eu sa incerc cheile de la sifonier.A treia cheie,ultima, a reusit sa il deschida. A fost de film momentul, pt ca usa dulapului era din aia care se ridica/se cobora ca o jaluzea;cand s-a potrivit cheia,usa a cazut instantaneu. Nici uneia nu-i venea sa creada.Am scotocit pana pe la 2 jumate ,am pus detaliile in ordine si am ajuns la concluzia ca persoana respectiva era o persoana publica,scriitor,filosof,necasatorit,fara urmasi iar portretul de pe perete era al tatalui sau-comandant in primul razboi mondial,om exceptional,decorat si arhidecorat...iar Marioara B,cum era scris pe usa de la intrare-era mama acestuia.
Frumos a fost ca am dat peste jurnalele sale zilnice,cu insemnari aparent insignifiante...insa despre care cred cu tarie ca ar putea forma cu siguranta o carte minunata.
Eu,ca un mic intreprinzator ce ma consier, imediat i-am propus A-ei sa le vindem unei reviste,ceva..insa spiritul ei demn m-a invins. Am inchis totul la loc,fara sa miscam ceva din pozitia initiala....asa incat noi sa fim singurele care am rascolit intimitatea acelui om...momentan.
Sa mor eu daca nu m-am distrat exceptional in seara aia

Am tergiversat acest moment cat am putut;e ca si cum ti-ar pune cineva mana la gura ca sa nu mai vorbesti spurcaciuni; am vrut sa ma abtin mai mult,da' n-am putut; sunt si eu lume...
E nasol cand ti se reproseaza ca n-ai mai scris...ca esti verificat in zadar dupa ceva nou si minunat...e nasol cand stii ca poti dezamagi [cum mi s-a intamplat cu andra:))] sau ca oamenii nu te recunosc in propriile-ti cuvinte;dar ce-as putea sa fac? sa ma cenzurez? sa incerc sa scriu obiectiv despre chestii subiective? Da cine cacat sunt eu, filozoafa din P9? hai s-o lasam dracu!
Azi mi-am luat inima in zimti, am beut si o cafea la intimidare, numa' numa' sa iasa crema din evenimentul misto pe care am de gand sa vi-l impartasesc.
Era duminica seara parca, pe 8 luna curenta, cand, dupa o iesire interesanta cu doua cunostinte am decis sa raman la una dintre ele pentru a continua petrecerea.
O sticla de Sangria, veselie, barfa de ne-a iesit oxitocina prin pori...insa nimic nu mi-a captat atentia indeajuns de mult incat sa uit de dulapul ala inchis cu cheie.
Prietena mea locuieste in centrul Bucurestilor,intr-o garsoniera veche, cu iz boem de pe splaiul Unirii. De fiecare data cand veneam in vizita curiozitatea mea sa aflu ce era cu locul ala crestea ,crestea si nu se mai oprea: lucrurile parca inghetasera in timp acolo; toltul era vechi,autentic,mirosea a secolul trecut. Inchiriase apartamentul de la un domn trecut de 40 de ani.Nu aflase prea multe despre imobilul respectiv, doar ca apartinuse unui om in varsta si ca nu mai fusese inchiriat; insa pe motiv de pile serioase...:D?
Ei, in diferite randuri am incercat sa descopar ce secrete ascunde mica incapere a A., insa niciodata nu reusisem sa descopar intregul mister. Ma fascina portretul comandantului de pe perete-semana cu Hitler...ma macina gandul ca poate se ascunde ceva mult mai straniu in spatele tabloului macabru inchis de A. in debara,departe de ochii vizitatorilor. Stiam ca ceva e special acolo si nu stiam de unde sa incep cautarile.
Asa ca prima tinta au fost sertarele,bibilioteca si dulapurile.A era uimita si in acelasi timp speriata de gandul ca as putea agita spiritul celui trecut in eternitate:D. Eu insa, n-aveam nici pe dracu'. La prima mea scotocire nu am descoperit prea multe: doar lucruri vechi, niste tacamuri de argint,ceva literatura franceza,schita tabloului ciudat, maruntisuri.
Si totusi, cine era omu'din potret? cine era M.B..y-omul care murise? De ce ramasesera toate lucrurile lui ,de parca inca locuia acolo?
[continuarea data viitoare..]

Cu totii avem un punct slab;ei bine,al meu se cheama alex.Da,ala de canta.
Am zis ca daca asta tot e blogul MEU,aici as putea sa marturisesc asta.Ce sa fac daca imi place?
Sa fiu arsa pe aragaz?
In creierul meu se dadea o lupta grea de fiecare data cand eram cu Vlad sau vreun amic de-al meu(andra.mish ,roacari etc) si de undeva se auzea vreo mel de-a lui alex.Imi venea instantaneu sa ma manifest,sa cant ,sa ma zgaltai...dar constiinta imi zicea sa stau dracu in banca mea,ca o sa ma fac de cacat urat.
....mi-era asa de greu.Inainte.Dar de ceva vreme,de cand mi-am propus sa fac lucruri memorabile am inceput sa ii atentionez pe cei din jurul meu ca-mi place.ei si ce? sunt cocalara .1%.ce-ati fi facut daca imi placea ana lesco,ori guta? m-ati fi inchis in Epoca Metalelor?
Sa fim intelesi,acuma nu-s fanatica,nu dorm fara sa-l aud or smth...numai ca mi place,desi e atipic pt ceea ce am impresia ca par.Ascult cu aceeasi placere si pe Manson si pe Alex;cred ca mi-as sacrifica un bon de masa doar sa vad un duel muzical intre astia doi.

Dragi prieteni,cunoscuti sau oameni care din greseala ati dat peste acest blog, va anunt ca de acum inainte nu mai primesc cadouri de ziua mea( 11 ianuarie-in fiecare an), 1 martie, 8 martie, 14 februarie,24 februarie, 1 iunie, 6 si 25 decembrie, sau pentru vreo alta ocazie,gen sfanta scarba. Motivul principal pentru care in loc de cadouri prefer banii este ca vreau sa imi cumpar un microscop care costa peste 30 de meleoane vechi ,iar pana acum am 300 de mii in monede de 5,10 si 50 de bani iar viitorul nu arata prea bine in ceea ce priveste calitatea mea de econoama.
Asa ca, toti cei care vor sa contribuie la indeplinirea acestui vis tb sa stie ca se primesc si donatii; promit ca va verific si voua vreun lichid ,bacterie, ceva la super microscopul meu.

ma mai enerveaza astia de scriu bloguri si din 2in doua posturi tin sa imi aminteasca ca ei beau si vorbesc murdar pt ca asta fac in mod curent;
intrebarea mea e : coae,de ce dracului mai scrii blog si mai ai pretentia ca lumea sa-l citeasca,daca tu nu faci decat sa ii plafonezi si pe altii nefacand nimic nou? bine,sa zicem ca exagerez;dar de ce naiba te lauzi atata cu asta? crezi ca esti singurul care o arde prin bodegi si ti mortis sa fi apreciat pentru asta?
coae,crezi ca numai tu poti sa vorbesti mizerabil si sa gandesti ca un obsedat?
coae,crezi ca numai baietii se pot fute la betie? ti-ai pus vreodata intrebarea cate fete ai reusit sa futi cand erau treze? ma plictisesti,sa mor eu!

m-am trezit cu un chef nebun sa scriu; nu stiu despre ce,nici macar nu stiu de ce,insa vine din strafundul gandurilor mele.
ce simt? hm, un amestec de bunavointa,o nevoie de a invata ceva nou plus un gust de grapefruit-pt ca tocmai am mancat unul si o durere tampita de cap;
ce-mi doresc? sa ma faca cineva sa ii inteleg pe cacati astia de ne predau pe la scoala chestii abstracte fara a sti macar sa vorbeasca o romana corecta din punct de vedere gramatical; cer oare mult?
ma scarbesc dezacordurile mai ales cand vin din gura unor oameni de la care eu ar trebui sa invat; mi-e jena ca am ajuns la douazeci si ceva de ani si sunt pusa in postura de a corecta un om care se presupune ca imi este superior din toate punctele de vedere; poate par o ingamfata cu aere de didacta,dar sa mor io' daca nu e nasol frate ca dupa ce ti-a tinut unu' morala juma de ceas despre rolul invatamantului in cultura si nevoia de a sti cat mai mult sa inceapa sa-ti predea astfel : " notati: motoarele este" sau mai rau, sa te indemne sa-i cumperi cartea si sa-ti faci cruce de cate aberatii,greseli gramaticale si fraze fara sens pot incapea in 100 de pagini scrise mic.
cum caderea psd-ului sa ajungi tu un om vertical daca dupa ce ca vii pe jumate prost din liceu, dai in facultate peste niste fosile la care tre sa tii ciocul mic si care parca iti repeta obsesiv "nu tre sa fi destept ca sa ajungi cineva;uite-te la noi!"
cum cacarea masii sa mai am eu pretentia sa mai vreau ceva de la sistemul asta imputit?
si acuma ,daca se trezeste vreun limbric sa isi puna intrebarea de ce am ajuns eu sa ma enervez pt atata, o sa-i zic asa: draga limbricule,nu,nu am fumat;nici nu sufar de SPM.Din cauza altora ca tine ,ignoranti si cu preocupari sub nivelul marii am ajuns eu sa-mi plang de mila pt ca o sa ajung ca tine.
si stiu cum as putea foarte usor sa trec peste asta-beau o bere,vad un film-insa parca cateodata mai simt nevoia sa mai ies din carapacea mea de scarba care face umbra pamantului si sa deschid ochii suficient de bine incat sa vad ca n'am cu cine!
Insa o singura rugaminte am.Voi,astia cu capete pe umeri,care va preocupati mai sus de farduri,masini,pizde si bagabonti...nu va lasati calcati in picioare de astia fara scoala;corectati-i corectati-i corectati-i pana le intra o data in capetele alea seci cum e corect,altfel o sa murim intoxicati cu almanahe,succesuri, i-mi placi, iesti acasa si mi-e scarba de voi prostii naiba.
Serios,luati-i in gluma,cacati-va pe ei,aratati-le ce inseamna sa fi un analfabet care a platit cu branza sa ajunga director; scuipati-i cu inteligenta,o sa ii friga ca acidul sulfuric.

Pentru ca toti uitam la un moment dat ca suntem oameni; pt ca toti ne cacam in sus de fiecare data cand avem ocazia,pt ca suntem ai dracu' si nu stim sa pretuim oameni ori gesturi, pt ca ne vindem pt Gucci, ne futem pt Bmw ,dar n'am da 2 bani daca cineva ar lesina in strada,pt ca nu sunt cu nimic mai presus ca voi,de'asta...de-asta sunt suparata pe mine.
Constat cu stupiditate ca in ciuda a tot ceea ce credeam ca sunt- sa zicem,o entitate cu oareshce scoala,o leaca de cultura generala si darul vorbei- nu's decat o profana imbibata cu barfa si tv,un om care face lucruri pe jumate, o muiere preocupata de unghii si de boarfe,careia nu-i lipseste nimic.
Am fost pusa in postura in care tb sa restitui soramii tot ceea ce primisem DEGEABA de la ea(desi eu crezusem pana atunci ca daca invat si sunt totdeauna prima la scoala pot plati cu asta lucrurile materiale). Da,pana si mie mi s-a parut de necrezut,dar iaca de se petrecu. Pe moment am fost socata,apoi panicata -ce ma fac eu fara tel, dell,ipod,masina etc...ca mai apoi sa devin disperata gandindu-ma ca nu o sa mai am ce bani sa sparg in weekend-uri.
In fine,ziua respectiva a trecut.
Cu ce credeti ca am ramas ?
Desi nu ajunsesm acasa- pt ca,fiind o fraiera fara scrupule am preferat sa ma refugiez la Vlad si sa plang,decat sa stau si sa rezolv buba- eram sigura ca totul se va sfarsi cu happy end.
Iar de aici povestea are 2 sfarsituri:
A) Soramea mi-a lasat lucrurile,deci fusese doar un incident.

B) Mi-am dat seama cat de usor se pot schimba oamenii in momentul in care sunt stabili financiar; cat de simplu poti uita de grade de rudenie si de sentimente cand nu e ca tine.
Oare merita sa fiu si eu asa?

Asta e sfarsitul pe care l-am ales.Sunt in stare sa devin un om intelept,sa trec peste nevoia materiala si sa ma rezum la confortul meu spiritual?
Sunt in stare sa recunosc ca sunt un om de 3 lei care efectiv nu prea merita tot ce are?
Cu totii suntem roade ale asteptarii altora;poate unii isi vor vedea visul cu ochii-insa pt ai mei,timpul a expirat mai devreme.
O sa fiu eu in stare sa ma bucur de realizarile mele cat si pentru ei? O sa fiu in stare sa ma strang in brate la sfarsit de facultate ca si cum m-ar imbratisa mama? Voi putea avea admiratia lui tata in propria-mi privire?
Cam astea sunt problemele mele acum.Nu-mi pot reinvia parintii,cum nici nu pot s'o mai las pe soramea sa ii substituie. Trebuie sa ma trezesc si sa recunosc ca asta e!
Nu's singulara.

Nu stiu altii cum sunt,da' mie mi-e sila sa beau suc noaptea,cand ma trezesc de sete. Chiar daca constiinta mea lenesa imi zice 'ia si bea suc,ca'l ai la cap' nu stiu prin ce minune farama atletica din mine reuseste sa'si imagineze un pahar transpirat de apa ,de'mi gasesc suficienta energie sa ma duc si sa beau.
Pentru alte lucruri ma tin pana dimineata.Nu e panica,dar pentru o cana de apa nu pot.
Ati observat ca apa rece,e mai rece la baie? De'asta numai de acolo beau.Nu stiu de ce,dar parca'i mai gustoasa decat aia ordinara.
Serios.Cati dintre voi mai beau apa din aia rece direct de la conducta? Stiu,nu e sanatos,cu siguranta am rugina la rinichi,o sa mor mai devreme etc. Orice'ar fi nu cred ca-i mai a dracu' decat zeama de suc.
Nici nu mai stiu daca in copilaria mea exista apa la PET.Parca era din aia minerala la sticla sau sifon. Cui nu-i placea sifonul? Nu neaparat pentru gustul lui de apa'mpinsa ,ci pentru razboaiele cu sifoane.Pentru noi era o binecuvantare sifonaria din spatele blocului.Mai ales daca aveai pile la tanti Milica,iar daca iti puneai singur plateai 300 de lei in loc de 4.
Cred ca cea mai mare bucurie a noastra era apa.pentru ca era din belsug.Mama ce distractie era sa spele cineva covorul in spate.Pai era petrecere.Cine nu era ud era lache; cine era prea ud era si mai lache; Acum ,daca mai vazi pe cineva facand asta!Oamenii s'au lenevit, isi duc covoarele la spalatorii sau pur si simplu nu mai au asa ceva pe'acasa.
totul a devenit o industrie, ca si apa la pet,ca despre asta vorbeam.
Sincer,mie-mi sta in gat apa ambalata.Nu ma gandesc decat la apa moarta din povestea cu Harap-Alb. La ce cacat aveam nevoie de apa la plastic? Cum de'am reusit sa crestem cu apa de la conducta si de cativa ani incoace ne face rau? Ma fute pe creier industria asta,sa mor eu! Ok,inteleg sa bei apa imbuteliata cand iesi pe undeva-sa zicem,ca doar n'o sa-ti aduca de la chiuveta! dar,frate! Cati s-au lasat de fumat ca au auzit ca te baga in pamant? aproape nimeni! cati au renuntat la apa de la chiuveta ca are impuritati? aproape toti!
sa inteleg ca va iubiti mai mult rinichii decat plamanii? de ce frate? sunt mai ieftini?
Eu beau apa de la chiveta.Adica chiar nu imi displace si nici nu mi-e rusine sa recunosc.Pe langa faptul ca mi se pare risipa de bani sa cumperi apa intr-o tara in care nici nu se pune problema sa nu se gaseasca peste tot, si asa ma simt sufocata de plastice.De la tampoane pana la ciunga,totul e plastic.
Macar apa sa ramana vie.

Ploua.Nu stiu la ce se gandesc altii cand se intampla asta,insa pe mine ma trec caldurile daca nu se opreste in 10 minute.
Oriunde as fi, paranoia mea lucreaza si ma simt obligata sa verific daca nu cumva ma inund.
In copilarie ne inundam des.Locuiam unde locuiesc si azi,intr-un bloc de ceferisti contruit prin 89.Un bloc turn de 8 etaje,probabil singurul din Constanta-fara lift. Ne-am mutat aici de cand l-au dat in folosinta si probabil aici vom locui pana la adanci batranete-vorba poetului.
Imi aduc aminte ca nu trecea o saptamana plina fara sa curga apa pe scara blocului de la vreun vecin,daca nu chiar de la mine,care stateam la 1 si,ori ca ma inundam de la vecini,ori ca era de la mine,tot dracu' ala,ca apa ajungea oricum si la noi in casa.Desi era un dezastru cand se spargea cate o conducta,mie mi se parea distractiv. Vecina de la 2,tanti Vamvu care avea 6 copii si un fund cat casa liftului ne sarea tot timpul in ajutor.Strangeam impreuna apa cu farasul,"mergea mai repede"-zicea ea.
Oricum,exista omenie,sau nu stiu cum se chema.Era ceva,ca o chimie intre vecini,ceva ce acum nu mai simt.Bine,probabil nu ma mai inund ca pe vremuri.
Cand ploua torential vedeai cum incepe sa tasneasca apa din peretele de pe hol. Prima data cand s-a intamplat asta aveam mai putin de 5 ani.Eram vrajita de ciudatenie si stateam ca fraiera cu picioarele in balta pana venea maica'mea de la munca.
Desi am shimbat conducta aia de 1000 de ori,parca-i fermecata;nu mare mi-ar fi mirarea sa vad si acum tasnind un firicel de apa din peretele ala nenorocit.

scriu din londra. e foarte placut sa fi undeva unde te numesti turist.
am vizitat o mie de chestii,am picioarele umflate,am mancat numai ciudatenii,am cumparat o valiza de tampenii iar maine o sa gust delicatese caraibiene pt ca stau in casa unor caraibieni.
misto prima mea experienta dincolo de granitele mioritice.

de doua ore blestemate s-a dus dracu reteaua electrica din cartierul muncitoresc inel 2,unde am norocul sa salajluiesc si eu.
sa zicem ca nu mi-e chiar atat de frica....sa zicem ca as putea sa suport intunericul...insa ma omoara,ma termina alarmele.nu se mai opresc,de doua ore urla intr-una. de la masini,de la case,de la pisici,de la mama dracu,magazine,beciuri..toate urla..zici ca-i ultima zi
si cu toate asta mi-e foame de crap.

Cand ieseam asta seara dintr-un hypermarket mega cunoscut privirea mi-a ramas la niste oameni care serveau masa in parcarea magazinului pe capota masinii; nu m-am minunat ca mancau in strada,nici ca erau straini....ci ca aveau tacamuri(nu din alea de pui;)-lingurita-gen,cu care se serveau direct din borcanul cu zacusca,gem etc.
Tot drumul m-am intrebat daca le aveau de-acasa sau daca le cumparasera de la bamboo.

De cand m-am trezit imi ciocane in cap o intrebare:cum se chema statia de metrou Eroii Revolutiei inainte de Revolutie?
Asa ca dis de dimineata am intrat pe net si m-am satisfacut cu un raspuns:PIEPTANARI.
Acum ,insa, ma mananca creierul din alt motiv. De ce cacat am vrut eu sa aflu cum se chema statia asta? Oare o fi o coincidenta stranie sau o aluzie la faptul ca tre sa ma mai pieptan din cand in cand?

-pt ca e cel mai minunat barbos in viata;
-pt ca face cei mai buni cartofi prajiti;
-pt ca ma leagana pana adorm;
-pt ca imi suporta spm-ul continuu;
-pt ca ii place catavencu;
-pt ca stie istorie;
-pt ca ma pupa pe frunte;
-pt ca vrea sa fie un bun frate mai mare;
-pt ca ma invata chestii tampite;
-pt ca imi ofera siguranta;
-pt ca isi iubeste bunica mult mult mult;
-pt ca ii place de Zack,Fabio si Mini-Fabio (si de porcul mic a lu elena);
-pt ca am ingrijit impreuna o pisicuta de pe strada;
-pt ca stie sa aiba grija de plante;
-pt ca ma tine strans de mana;
-pt ca ii trece repede supararea:D ;
-pt ca pare serios,dar zace umor sanatos in el;
-pt ca m-a dus la nasa lui;
-pt ca mi-a scos masina din nisip;
-pt ca ii pasa daca am spray paralizant;
-pt ca i-au placut muffins-ii pe care i-am facut;
-pt ca il intristeaza cand plang;
-si pt asta:

acolo am vizitat azi o fabrica de mancare de lighioane. inca put ca dracu!

stateam cu geo si mancam pepene.un pepene de cacat,tre sa recunosc.nu era nici rece,nici macar proaspat;cu siguranta statea pe taraba de cateva saptamani bune.
ce am remarcat insa e foarte trist....nici macar gustul de pepene nu mai e acelasi. imi aduc aminte si acum cat de dulci si buni erau pepenii adusi tocmai de la braila si trantiti taman in fata blocului meu;trebuia doar sa cobor si sa mi-l aleg,iar cand il incercam(ca era pe incercate atunci) crapa de coptishcan ce era...ce vremuri.
azi totul e tern,fara gust doar frumos colorat.constientizez cu tristete ca fac parte din ultima generatie care inca mai poate spune ca a mancat natural.ma mandresc ca am prins perioada zarzarelor(caisele alea mici cu samburi amari) pe care le furam din propriul meu pom,distrugandu-i tigla bunici-mii,ca am vazut cum se strecoara laptele de vaca cu tifon,cum cresc rosiile in gradina,desi artificializarea incepuse chiar si atunci:"B complex" ii zicea;facea rosiile sa creasca mari ...insa gustul ala de gradina era acelasi,fir'ar al dracului! ,nu ca acum,parca mananci plastic expandat.
in alta ordine de idei,mi-e si frica ce-o sa manance copii mei!
probabil vor decupa din reviste legumele frumos desenate,le vor da cu spray cu aroma de proaspat...si voila o salata sanatoasa!
ce ma deprima e imposibilitatea mea,ca cetatean ordinar de a face ceva.cand ma gandesc la masa de ignoranti ce se gaseste in spatele desktop-ului asta ma apuca durerea de cap.un tetrazepam m-ar ajuta un pic acum...

prind in mana un sambure de grindina si il strang pana simt ca lacrimile lui mi-au ajuns in vene.
inca ma gandesc la pastila din vis...la prietena lui care facea tatuaje si care avea o punga plina de capsule albe chiar in dormitor;ma gandesc la fetita ei,acea silueta franta inainte de vreme,picurata cu acidul dezgustator al relatiilor mamei ei. un suflet batran intr-o samanta de viata, aproape sparta in dinti de o bunica mahalageoaica.
am inghitit pastila.ma simt ca un bolnav al carui lichid cefalorahidian i-a invadat globul ocular stang;ma zbat intre dorinta de a ma pierde printre drogati si a avea grija de acea palma de om,trista si inocenta.
simt gustul balustradei de fier din 66,mirosul impregnat de transpiratie si inghetata lasata de un copil pe geamul gretos.
ma trezesc...
scot mana in ploaie,parca m-as putea spala.

ea-mi zice
"mi e atat d dor d tine...e naspa ca m am angajat si nu mai pot sa intru p net sau sa ma int cu colegii... si m as bucura tare de tot daca ai vrea sa te int cu mine...din pacate am vbt cu mircea care mi a zis ca esti ffff ocupata cu prietenii de la fundatie...
totusi...sper sa ai putin timp si ptr mine...
ahh.
sa ti arat ceva..dar sa nu te enervezi :
M: k dupa o sapt de bacsis o sa am destui bani sa ma duc akolo
M: iana, fi faza, aseara am fost cu baietii in mamaia, am fost la minigolf, am baut o bere, am jucat un golf
M: si ma gandeam...
M: bai c frumos ar fost dak era si miga
sageata439: )))))))))
sageata439: pai cu baietii si miga ?
M: nu
M: pai mai erau 2 fete
sageata439: colege?
M: nop
M: era oana aia
M: si inca o fata
sageata439: mhm
sageata439: tu ce ai mai facut ?
M: dar la minigolf am fost numai noi
M: eu??
sageata439: n ai pus ochii p vreo fata ?
M: ,bai
M: nu am dus lipsa d fete
M: pe bune akm
sageata439: bineinteles..
M: dar sincer, m-am gandit la miga
M: nu pe bune
M: deci am avut tot c mi-am dort
M: dorit
M: de cand m-am desp d miga
sageata439: dar ?
M: dar, nimic nu se compara cu ea






mai sunt multe..... dar...
off
te am pupat mult d tot !!!!"

au trecut atatia ani:)

Dovezi ca lumea e nebuna!


>>> In Liban,e legal sa faci sex cu animalele,dar numai cu
>>> animalele femele.Cine reguleaza animale de sex masculin e
>>> pedepsit cu moartea.
--------------------------
>>> In Bahrein,un ginecolog mascul, poate, legal, sa examineze
>>> organelle genitale ale unei femei, dar ii e interzis sa se
>>> uite direct in p---- in timpul examinarii.Are voie sa o vada
>>>>folosind o oglinda. Oare arata altfel inversata?
---------------------------
>>> Musulmanilor le e interzis sa
>>> se uite la organele genitale ale mortilor.Si groparilor le e
>>> interzis. Legea spune ca organele genitale trebuie acoperite
>>> cu o caramida sau un lemn. Cum dracu cu o caramida?
----------------------------
>>> Pedeapsa pentru masturbare in
>>> Indonezia e decapitarea.
-----------------------------

>>> In Guram exista meseria de
>>> dezvirginator iar virginele platesc pentru privilegiul de a
>>> fi dezvirginate de meseriasul asta. Motivul?
>>> Legea din Guram interzice virginelor sa se casatoreasca. Sa
>>> vorbim cinstit acum: Exista oare un job mai beton ca asta in Lume?
-----------------------------

>>> In Hong Kong o femeie care,
>>> daca -si prinde barbatul cu alta femeie, e imputernicita de
>>> lege sa-l omoare. Daaarrr...numai cu propriile maini.
>>> Amanta insa, poate fi omorata in orice alt fel.
>>> Ah,Justitia!!!
------------------
>>> Femeile in sanii goi pot sa fie vanzatoare in
>>> Liverpool,Anglia.
>>> Daaarrrr...numai in magazine de vanzare a pestilor
>>> tropicali. E logic,nu?

-------------------
>>> In Cali,Columbia,o femeie are voie sa faca sex numai cu
>>> barbatul ei, dupa lege. Si prima data cand se intampla, mama
>>> ei trebuie sa se uite, sa fie martora. Ti se face parul
>>> maciuca, in plus soacra stie de acum incolo ce valoreaza
>>> ...scula ta.Wow,wow....
--------------------
>>> In santa Cruz, Bolivia, este ilegal ca un barbat sa faca sex
>>> cu mama si cu fiica in acelasi timp. Imaginati-va cate
>>> cazuri s-au intamplat de a trebuit sa faca o lege pentru
>>> asta.
----------
>>> In Maryland, he..he.., e ilegal sa vinzi prezervative de la
>>> automate.
>>> Cu o
>>> singura exceptie: Daca sant vandute impreuna cu bauturile
>>> alcoolice la aparatele de la locurile de
>>> munca.(birouri,santiere..etc...etc...)
--------------------
>>> Oamenii si delfinii sunt singurele fiinte care fac sex de
>>> placere. De asta zambea Flipper tot timpul..........
------------------
>>> Cel mai puternic muschi din corp e....limba.....
>>> Periculos...orice
>>> comentariu....
----------------------------
>>> Furnica poate ridica de 50 ori greutatea ei, poate sa
>>> impinga de 30 ori greutatea ei si intotdeauna cade pe partea
>>> dreapta cand e intoxicata.
>>> Intoxicata de alcool sau de ce? Guvernul o fi platit pentru
>>> cercetarea asta interesanta?
----------------------------
>>> Fluturii degusta cu
>>> .piciorul... ihhh...
------------------------------
>>> Steaua de mare n-are
>>> creier... Cunosc si multi oameni care n-au......
------------------
>>> Ultima.... Broastele tzestoase respira prin fund..... Oare
>>> gura le-o fi mirosind ?..

un lucru minunat ar fi ca mi-am recuperat masina. am mers cu zack-cel-mai-prost la plaja si am inotat ca acum 4 ani,cred ca asta e memorabil,ca incep sa ma simt ca acum 4 ani...ca sunt gata sa mai traiesc o data partea aia mistoaca din viata mea...
si nu ma refer la 'curvasaraie' or someth,ci doar la senzatia de libertate pe care parca o uitasem.
si desi ma simt batrana,ma simt bine:)...imi vad experienta in oglinda si asta ma bucura.ma bucura,de fapt,ca pot sa ma mandresc ca am facut 1001 de mizerii cu viata mea si totusi nu mi-am ruinat-o;ba mai mult,parca-s mai desteapta,mai inteleapta(nu as putea spune si mai tonica:P)

stateam si ma gandeam cat de distrusa am ajuns daca am inceput sa consider lucruri memorabile lucrurile materiale...
imi aduc aminte cand eram printr-a noua.imi doream sa salvez balene,ala era un lucru memorabil pe atunci...acum e memorabil ca am ipod,dell,zara and co.ce de cacat am ajuns!

prin nu stiu ce minune mi-am adus aminte ca am blog si ca sunt smechera din cauza asta. Si pe cand ma gandeam eu ce cool e sa ai asa ceva....raportandu-ma la alte bloguri minunate ale acestei lumi pline de creativitate si umor am constientizat ca aicea' la mine e haos.
Dar mi-am zis:"Nu e panica!", asa ca uite-ma in fata faptului implinit: il voi structura frumos.Nu va mai fi unul megatare,va fi tot de rahat,dar macar va fi un rahat structurat.
Va fi un blog in care voi scrie lucruri de care trebuie sa imi aduc aminte peste ani;asta in caz ca fac vre'eun Alzheimer si nu mai sunt in stare sa povestesc nepotilor ce viata palpitanta am avut.Imi tatuez link-ul ,ca's data dracu si fac zob problema.

Si ca sa incep un sfarsit ,voi povesti ultimul lucru minunat din viata mea:
-Micul meu Inspiron Mini,Dell....e un "bijoux" printre leptoape...o fitza printre fitze.De ce il am? pt ca a fost moca,de la sor'mea si pt ca l-am primit ,nu l-am daruit.De'aia. Are un kg si'o leaca,numai bun de plimbat Bucuresti-Cta si retur. De cand il am cred ca mi-au mai crescut un pic dioptriile, la cum ma chiorasc in ecranul asta cu 65%% mai mare decat cel pe care il am la ipod.
Hm,tastatura? Tastatura e oarecum ok,un pic mai mica decat una normala,insa degetele mele cat carnatii simt mult diferenta...
In rest,nimic.Sa cresc mare si sa ma tina o viata!

tot 65

pentru a slabi tre sa ai grija la 2 aspecte
-Pierderea in greutate
-Mentinerea echilibrului ponderal
Prima faza -la care sunt si eu- presupune:
-eliminarea zaharului din alimentatie
-fara dulciuri
-eliminarea painii;aceasta fiind permisa numai daca e neagra cu tarate sau integrala
-nu se mananca niciodata la o masa glucidele rele,cum sunt numite in acesta carte(painea alba,faina,fainoasele) cu lipidele(carnea,grasimile,uleiurile)
-fara cartofi prajiti
-nu trebuie sarita nici o masa
-fara sucuri din comert de preferat cele naturale facute in casa
-de consumat multe legume

Spor la treaba!

ultima masuratoare arata asa: 65kg. Eu zic ca e bine. :D

pt ca maine plec din provinciala constanta,am facut-o lata: cozonac cu lapte si pizza. dar nu ma simt vinovata:D; a fost prea tare!

Totul merge perfect pana acum.
Am cumparat o carte din domeniu...incep sa invat sa mananc sanatos.Macar de-ar mai dura entuziasmul meu inca vreo 10 kg... momentan cantarul arata tot 67.Avand in vedere ca mi-am propus sa slabesc cele 15 kg in 8 luni,nu e graba.Mai bine mai lent si de durata ,decat repede si degeaba.
Sunt nerbdatoare se arat normal....pe cuvant de cercetas!

ieri a fost 14.02....valentine's day...am gatit toata ziua...pt o seara romantica..deci am si mancat...iar azi,azi...am inceput cu o ciocolata si niste resturi delicioase de ieri:cartofi umpluti,ciuperci umplute si niste legume mexicane...
Nu voi mai manca nimic azi..pt ca am cu 500g mai mult ca ieri,deci 66,5
sper sa nu renunt!

O zi incoronata de "succesuri" ...o salata fresh si niste legume mexicane ....plus 5 pahare de 330ml de H2O si cam atat. Oricum,maine e Sf Valentin...asa ca o sa fie o zi mai grea...
Tot azi mi-am procurat si aparatul de masurat sunca...am 69de kg...cu 5 mai mult decat credeam ca am...de aceea va trebui sa slabesc 15...altfel...nu o sa se vada nimic.
Abia astept sa ma urc din nou maine pe cantar...sper sa se fi miscat o leaca ac'sorul ala.
O seara buna!

Vineri,13.
Februarie 2009, sper sa mearga! Vreau sa slabesc 10 kg
Incep azi sa tin cura de slabire. O sa ziceti "Alta fandosita care se da in stamba!"... Ei bine,sper sa nu fie asa.Eu sunt mama regimurilor,dar pe niciunul nu l-am dus la bun sfarsit. Ce sa zic, mi-a placut pizza.(inca imi place,mor dupe ea:D)
Ce sa mai...am fost si sunt o persoana comoda.Decat sa ma misc,prefer sa mananc. Sau cel putin asta am facut pana acum. Dar AZI,azi mi-am propus sa o iau de la capat. Am luat proportii uriase pentru metrul meu-57.Ma simt patrata.Probabil ca si sunt...dar trebuie sa ma schimb! Pentru mine,pentru cei din jur...trebuie sa incep sa invat sa ma respect. Or fi Mc Donald's-ul minunat si Pizza de la Pedro....KFC,Ciocolata,inghetata...of...dar trebuie sa iau atitudine. Cat o sa o mai tin asa?( stau la tv toata ziua...dorm si mananc..nu mai am chef sa ies cu amicii mei..catelul ma roaga sa il plimb...frigiderul sa il golesc)
Am decis sa incep prin a scrie un jurnal de bord. Toate lucrurile marete trebuie consemnate,asa ca uite-ma,facand primul pas.
Mi-am propus sa beau 8 pahare de apa pe zi si sa ies cel putin 30 min la plimbare cu Zack.
Pana la ora asta(12:02) nu am mancat nimic...dar azi o sa mananc numai legume. Sper sa nu trisez... si de fiecare data cand o sa imi fie foame..o sa beau niste H2O sau o sa scriu. Sper sa nu scriu intr-una:D .
Tot azi imi voi cumpara un cantar electronic.
Acum voi lua micul dejun: o salata de rosii si castraveti cu otet balsamic si patrunjel din abundenta. Nu voi mai manca pana simt ca crap...sa vedem ce iese. Pana diseara ma voi rezuma la un ciorchine de struguri si spre ora 6 niste legume mexicane incalzite in putin unt.
De data asta o sa imi iasa!